Cumva ratasem în copilărie cartea aceasta, și probabil că nu aș fi înțeles foarte mult din ea - poate, chiar, mi s-ar fi părut plictisitoare. Surprinzătorii moștenitori ai unei averi serioase ajung să lucreze în competiție - unul să creeze un oraș al viitorului, altul să creeze o uzină a distrugerii. La mijloc, un alsacian, prins în mijlocul conflictului cu loialitatea față de Franța, dar nevoit fiind să lucreze în sprijinul germanilor distructivi.

E o poveste care merită mai multă atenție, zic eu, o alegorie interesantă care pe niște oameni mai inteligenți ca mine i-ar putea stimula. Tot ce spun e că mi-a plăcut - m-a trecut printr-o sumedenie de emoții, de la teama că fiul doctorului va arunca toți banii aiurea la suspansul care însoțește toate acțiunile lui Marcel.

Și e o poveste care pomenește asediul Plevnei, chiar dacă doar fugitiv.