Povestea geților lui Burebista e o poveste complicată și greu de spus. Din păcate destul de absenți în sursele antice, geții și dacii ne „vorbesc” mai degrabă prin vestigiile arheologice, prin obiecte descoperite în săpături mai mult decât o fac prin surse scrise. Nu știm foarte multe despre ei, în ciuda faptului că avem niște surse chiar interesante: Columna, Tropaeum Traiani; știm cum arătau, dar nu știm cine și ce a făcut, cum au făcut lucrurile pe care le-au făcut, și-așa mai departe.

Ceea ce face Radu Oltean în această carte e să spună povestea geților lui Burebista, dar ca să ajungă la ei trebuie să facă un istoric care pornește de la omul neolitic. Nu nejustificat - ceea ce are de spus aici e dificil de formulat. Și, în realitate, avem prea puțină informație.

Chiar dacă încearcă să facă un istoric al dacilor și geților, Radu Oltean e nevoit să pună lupa un pic pe fenomenele care se întâmplă în jurul nostru: campania lui Alexandru, de exemplu, primește spațiu amplu, și grecii în general. Cred că e un lucru foarte util.

Radu Oltean depune un efort considerabil pentru a zice o poveste care să aibă noimă. Lucrarea e foarte bine documentată, și vine cu toate asteriscurile de rigoare: autorul e atent la metodă, încearcă să mențină speculațiile la un minimum. Locul unde dezamăgește, însă, e la faptul că pentru o carte care îi are pe geți și pe Burebista în titlu, geții și Burebista ocupă un spațiu prea mic.

Prezentarea e excelentă, desenul lui Radu Oltean e fantastic, planșele sunt excelente și instructive. Informația e excelentă, și o recomand cu căldură. Chiar dacă nu e cartea perfectă de istorie, e o carte făcută cu mult suflet și un început bun pentru o istorie mai coerentă a dacilor și geților.