Reviews

Gods ingewanden by Amélie Nothomb

cloudytm's review against another edition

Go to review page

funny inspiring lighthearted reflective relaxing medium-paced
  • Plot- or character-driven? Character
  • Strong character development? No
  • Loveable characters? Yes
  • Diverse cast of characters? No
  • Flaws of characters a main focus? Yes

4.5

cristinavulpe's review against another edition

Go to review page

5.0

Amelie Nothomb si-a cam dat in petic cu romanul asta, in sensul ca, se pare, cea mai importanta trasatura a copilului Amelie era aroganta.

Nu zic, mare lucru nu e, pentru o fetita de doi ani sa se considere propriul Dumnezeu. Pana la un anumit punct, am vaga senzatie ca mai toti dintre noi ne consideram astfel, mai ales inainte de a invata cate ceva despre divinitate.

Dar - cum sa incepi sa vorbesti si japoneza, si franceza, dintr-o data, dupa ce, timp de primii doi ani de viata, nici macar n-ai mers, daramite sa articulezi si cuvinte? Si-apoi..cum sa inveti sa citesti la doar trei ani, fara ca cineva sa te ajute? Doar privind la cateva reviste? Nu zic neaparat ca e neverosimil, ce stiu eu!? Poate chiar exista un enfant prodige aici, un autre enfant prodige acolo.

In orice caz, per total e o poveste foarte frumoasa, despre o fetita extrem de desteapta [neobisnuit de desteapta, if you ask me, though nobody did], care crede ca tatal ei se ocupa de vidarea canalelor cu deseuri menajere si de natura organica, desi acesta e consulul Belgiei in Japonia / care primeste, spre imensul sau dezgust, marea sarcina de a da de mancare la trei crapi Koi, cele mai oribile creaturi pe care le-a cunoscut vreodata / si care se indragosteste [la figurat, bineinteles] la nebunie, fara speranta, de doica ei asiatica, de care se va desparti fortat, peste doar doi ani, cand tatal va fi trimis in alta tara.

Prima parte a romanului mi s-a parut extrem de ciudata, mai ales din cauza apucaturilor copilului, mai degraba, absenta lor. Daca fratele si respectiv sora ei au fost niste odrasle absolut normale, care sa-si manifeste incantarea sau neplacerile, care sa invete sa mearga si sa se exprime de o maniera fireasca...Amelie ramane absolut impasibila rugamintilor parintilor ei, pentru primii ei doi ani de viata [asa cum am zis si mai sus]. Se aseamana singura unui tub, pentru ca singurul lucru de care pare a fi capabila e sa manance si sa isi elimine dejectiile. Pana intr-o zi, cand ura o invinge, si incepe sa urle timp de zile intregi - iar parintii ei, nemaisuportand situatia, cheama bunica fetei din Belgia, poate-poate or da vreun rezultat obiceiurile babesti. Aceasta, o data ajunsa in camera fetitei, nu-i baga in seama nici uitatura malefica, si nici tendinta de a musca, daramite ochii negriciosi si furiosi, de la atata ura. Tot ceea ce face bunica e sa isi scoata o bucata alba de ceva din geanta si sa o introduca in gura micutei. Ciocolata alba din Belgia. Eh voila, avem un copil absolut normal, care-si iubeste bunica la nebunie, dintr-o data.

Mi-au placut amintirile grozave evocate: placerile ei culinare, adaptate mai degraba la bucataria asiatica, decat la biftecul de vitel sau de porc, tipic belgian; dragostea de a inota, si capacitatea de a o face singura, intr-un lac de pe muntele din apropierea case [cred ca era un deal, nu un munte]; norocul de a fi salvata de la inec in cadrul unei excursii la mare, de catre altcineva decat fratele ei; momentele de intimitate pe care le imparte impreuna cu sora ei, atunci cand aceasta doarme, si tanara Amelie o priveste in continuu respirand, sacadat, schimbandu-si, poate, expresia faciala, si uneori gesticuland.
Foarte frumos scris, acest roman. L-am terminat intr-o singura zi, dupa cum era si de asteptat, la cat de 'mare' a fost - avea in jur de 175 de pagini, cred.

celeste98's review against another edition

Go to review page

funny lighthearted fast-paced
  • Plot- or character-driven? Character
  • Strong character development? Yes
  • Loveable characters? Yes
  • Diverse cast of characters? Yes
  • Flaws of characters a main focus? Yes

4.5

misuk's review against another edition

Go to review page

funny hopeful lighthearted reflective medium-paced
  • Plot- or character-driven? Character
  • Strong character development? It's complicated
  • Loveable characters? Yes
  • Diverse cast of characters? Yes
  • Flaws of characters a main focus? No

4.0

karinaflr's review against another edition

Go to review page

5.0

LO AME. Es una entraña mezcla entre fantasía y autobiografía. El libro trata, supuestamente, sobre los 3 primeros años de vida de la autora en Japón. Encontré interesante que a la gente a la que no le gusto el libro daban razones como que era muy contemplativo, inverosímil y/o con un final un poco abrupto. Sé que he escuchado esas mismas críticas sobre autores japoneses clásicos...lo que me lleva a pensar que tal vez la Amélie Nothomb cumple con su objetivo de vida de ser japonesa.

walking_reader's review against another edition

Go to review page

5.0

Un libro colto, acuto, ironico e geniale.

phai___'s review against another edition

Go to review page

5.0

Ogni volta che leggo qualcosa di nuovo sella Nothomb si riconferma la mia autrice preferita. Questa donna e la sua mente sono profondamente affascinanti.

misterhorse's review against another edition

Go to review page

5.0

"La mirada es una elección. El que mira decide fijarse en algo concreto y, por consiguiente, a la fuerza elije excluir su atención del resto de su campo visual. Ésa es la razón por la cual la mirada que constituye la esencia de la vida, es, en primera instancia, un rechazo.
Vivir significa rechazar. Aquel que todo lo acepta vive igual que el desagüe de un lavabo. Para vivir, es necesario ser capaz de no situar al mismo nivel, por encima de uno, a mamá y el techo. Hay que renunciar a uno de los dos y elegir interesarse o bien por mamá o bien por el techo.
La única mala elección es la ausencia de elección."

floraflora's review against another edition

Go to review page

funny reflective medium-paced
  • Plot- or character-driven? Character
  • Loveable characters? No

3.75

joan_'s review against another edition

Go to review page

4.0

Me ha sorprendido mucho. Cuando empiezo un Nothomb siempre me agobia el hecho de que todo sea "yo yo yo yo y yo". Y este libro es otro yoyó, pero esta mujer escribe TAN bien que solo por ello me ha encantado. Obviamente la historia también me ha gustado, aunque la primera parte más que la segunda.